ultima zi

ce mai poti face cand destinul iti iese in cale si nu vrea sa se dea la o parte? a aparut si vrei tu, nu vrei, trebuie sa il primesti. scapare nu mai ai …

ultimul examen, ultimele emotii si ultimele clipe alaturi de colegele care mi-au fost alaturi timp de 3 ani jumatate. ultimul pe anul acesta, inca mai sunt clipe care ne asteapta sa le petrecem impreuna …

nu prea am planuri pentru ceea ce urmeaza sa fac in vacanta, dar cred ca asta este si farmecul tuturor vacantelor, farmec pe care nu l-am simtit inca …

oricum … vreau sa fie o vacanta deosebita, sa nu am prea multe batai de cap, sa mai las cartea … cealalta sesiune oricum o dau … odihna, cat mai multa odihna si cat mai multe clipe fericite … asta este ceea ce astept

pana la inceputul vacantei mele nu a mai ramas mult … doar cateva ore … bagaje impachetate, intrarea la examen, pregatirea mea, raspunsul … si dupa aceea zborul, sau mai bine zis destinatia …

nici destinatia nu e cine stie ce, dar chiar nu conteaza unde te duci cand esti inconjurat de persoanele potrivite

cred ca asta a fost totul pe anul acesta … atatea emotii, griji, reusite, caderi, lacrimi, momente la care cu placere ma gandesc si care au obtinut un loc special in sufletelul meu …

cred ca totusi nu se termina totul aici … ca va fi si anul viitor plin de soare, reusite, persoane care sa merite si fie multumite de cei din jurul lor … dar daca sincer … sa aiba fiecare parte de tot ceea ce isi doreste si sa i se indeplineasca toate visele …

LA MULTI ANI!!! Craciun fericit pentru cei ce inca nu au sarbatorit Craciunul si nu uitati ca acolo, undeva este cineva care se gandeste la voi, cu toate ca voi nici nu aveti idee …

sa ne auzim de bine si la anul care vine :*:*:*

 

dorinta

barierele dintre oameni au fost mereu prezente si nu pot fi inlaturate atat de usor … nici macar internetul nu e atat de performant sa inlature aceste bariere …

de multe ori vorbesti cu cineva pe net … simti ca te intelege si ca e pe aceeasi lungime de unda ca si tine, ca va intelegeti fara prea multe cuvinte, fara a gasi motiv de cearta si de contraziceri … uneori se apropie chiar de ideal …

cineva mi-a zis ca internetul e ca si un frigider gol … daca nu pui nimic in el atunci nici nu ai pentru ce sa il deschizi, ca nimeni nu are curajul sa fie asa cum este in viata de zi cu zi, ca toti sunt prefacuti …

cred si in asta, dar conceptia mea idealista despre lume si univers nu imi permite sa fiu adepta fidela a acestei conceptii … vreau sa cred ca persoanele cu care vorbesc sunt reale, ca nu voi suferi o noua deceptie cand bariera internetului nu ne va mai desparti, cand ai sa ai ocazia sa ii zambesti persoanei nu prin 🙂 ci cu un zambet real, ca te vei stramba in mod direct si nu vei arata 😛  cand emotiile vor fi observate in ritmul vorbirii si al intesitatii vocii …

daca sincer … m-am saturat sa fiu dezamagita sa vad ca toate temerile mele se adeveresc,  ca persoana care pe net pare  a fi foarte placuta pentru conversatie si chiar destul de draguta in viata de zi cu zi nu e asa … si nu zic toate astea doar din punct de vedere sentimental … nu totul se rezuma la relatii de genul asta … uneori persoana e mult mai importanta decat orice altceva

si ca sa fiu mai sincera … mi-e frica ca si de data asta voi fi dezamagita, ca persoana cu care voi face cunostinta in lumea reala nu corespunde cu imagine pe care mi-am format-o eu  imaginar  …  si totusi asta e dorinta mea … dorinta de sarbatori, si cred ca nu ma dezamagi mosul, cu siguranta daca exista …. iar daca nu va fi sa fie, nu e nimic, ne resemnam si de data asta … oameni sa fim

 

‘neata soare!

somnul a fost prea lung si obositor asa ca am hotarat sa ma trezesc.ce urmeaza sa fac in urmatoarea zi nu e atat de greu de prevazut. inca o zi plina de rutina de care inca nu am scapat de pe vremea de cand si mama era in tara. curatenie, mancare, internet, piata, magazine … si sa nu uit … niste carti aruncate pentru examenul de maine … atat de plictisitor, dar  ce sa-i faci? suntem piesele perfecte ale propriei inchizitii

si era sa uit … trebuie sa mai fac ceva foarte original … o surpriza mamei … de Craciun e ziua ei si deja sunt ceva ani la mijloc de cand nu suntem impreuna de ziua fiecarei dintre noi … la inceput pentru ca veneam in vacanta la bunici exact de ziua ei, iar de vreo 4 ani pentru ca ea e plecata … trebuie sa imi vina vreo idee cu privire la ziua ei, dar pana de idei e prea mare … imaginatie 0 … dar oricum … mai am 2 zile la dispozitie … ceva ceva tot ca fac eu

e iarna, draga soare, e iarna … si totusi existi si uite ca astazi ai aparut pe cerul coltului meu de  suflet …

nu as vrea sa zic ca ziua de astazi va fi altfel pentru ca nu simt asta, dar stiu ca este inca una … inca o zi din restul zilelor care mi-au mai ramas …

sunt multumita oarecum … trebuie sa ma apuc de treaba

 

eliberare

si trec zilele … si se duc  clipele … si trece viata noastra …

inca mai incerc sa ies din cercul vicios in care am intrat … nici o mana de ajutor … toti sunt indiferenti … nimeni nu incearca sa te ajute … nimeni nu vrea sa o faca … ce rost mai au toate?

vreau sa ies la lumina, sa ma bucur e fiecare picatura a vietii, a ceea ce a mai ramas din ea, vreau, dar cred ca nu destul de mult … pur si simplu nu reusesc sa o fac

incerc eu sa aduc lunima in viata cuiva, dar nici aceasta cred ca nu are rost … de ce sunt toti atat de indiferenti … de ce nu vor sa primeasca ceea ce li se ofera … tata mereu imi spune ca de luat ceva cu forta poti lua de la cineva, dar de dat nu poti

incerc sa ies la lumina, dar noaptea e mult prea usor sa iesi din neantul interior … fara frica de a infrunta o lumina mult prea mare, prea orbitoare … cred ca noptii ii lipseste viata, si noi suntem cei care am condamnat-o la un astfel de destin …

loc pentru bine exista in orice colt de suflet al oricaruia dintre noi, trebuie doar sa incercam sa il primim si noi in mod constient in viata noastra

cea ce am incercat si de data asta este sa vars noianul de emotii si trairi ce le am pe suflet … nu stiu daca mi-a reusit cu adevarat sa transmit tot exact asa cum simt, dar cel putin am incercat … e ca o eliberare

 

linsite divina

yann tiersen prea frumos, prea divin

cred ca e prima data cand simt si eu cu adevarat o liniste divina … linistea de a fi impacat cu toti si toate, de a trece peste greutati si peste necazuri, linistea de a fi eu

 

Mos Nicolae

de mult timp magia sarbatorilor de iarna nu mai are nici un efect asupra mea … de vina e despartirea parintilor mei, exact cu 7 ani urma, de Craciun pe stil nou … si nu e tot … cu patru ani in urma, tot de Craciun pe vechi deja, mama a plecat in Franta sa ne poata asigura mie si surioarei mele un viitor mai bun, studii de calitate … si totusi … in seara asta vine Mos Nicolae … am si eu o dorinta … sa ma trezesc din realitate si sa stiu ca am o familie unita, ca mama e langa mine, ca tara in care traiesc s-a trezit din adormirea ucigasa,  ca pot sa traiesc fara frica de a nu ma putea exprima liber si de a nu fi auzita de nimeni …

de ce cand eram mica mi se ascultau toate dorintele de catre Mos Nicolae, dar acum stiu sigur ca nu ma auzi si nu va face nimic din ceea ce il rog cu atata ordoare?

stiu ca maine dimineata ma voi trezi si voi vedea ca nici anul acesta nu a venit si la mine ….

oare chiar am fost atat de rea? oare chiar nu pot fi auzita?

de ce Mos Nicolae nu imi aduci ceea ce eu vreau?

astept un raspuns … macar si cel mai dureros, dar sa stiu ca ai curajul sa imi tai aripile