deap … o incurca lumea … o incurc si eu … prea naiva si prea credula … asa am fost si nu ma pot schimba … si daca ma schimb … trebuie sa trec prin momente de astea … dar sunt sigura ca odata ce a venit vremea de momente in care imi simt subminata persoana ceva se deregleaza … si ceea ce se deregleaza este atitudinea mea fata de cei din jur, fata de cei ce nu inteleg ca nu ma intereseaza atat de mult ce a fost in trecut, care pun accentul pe trecut uitand ca doar prezentul il au si il pot pierde … ma deranjeaza mai mult atitudinea decat ideea in sine, sentimentele care cu siguranta nu s-au consumat pentru vecie … cine poate intelege, cine nu … I’m sorry …
ma fac si eu rea si nu imi place … chiar de loc … nu imi sta in fire, dar … nici in cap nu-mi mai place sa mi se stea …
si pana la urma poate ca eu sunt de vina, dar nici nu imi vad bine vina … ce sa-i faci daca lumea asta e mica si eu tocmai am dat peste ceva ce nu trebuia sa dau … ce sa-i faci daca el nu a reusit sa isi elibereze total mintea de prezenta ei … pana si eu sunt o parte care sa ii aminteasca de ea … rostul? … sa ma macin din nou … sa ma enervez ca niciodata … sa nu am locul meu … sau poate ca …
nici loc de reprosuri nu pot fi … nu atat timp cat nimeni nu are nici o obligatie fata de celalalt … o stiu prea bine … mi-am invatat bine lectia 😉
si daca e sa gresesc voi gresi si gata … atata precautie nu ma salveaza de la nimic … poate ca doar din cauza stresului sunt atat de agitata si de isterica …
sper ca va fi bine oricum … sper sa ma linistesc si sa nu mai am astfel de ganduri si stari … pur si simplu nu am cui sa ii marturisesc acum …